In vara i-am adus cadou Sofiei un bichon. Un puiut frumos de 6 săptămâni care a fost mult timp așteptat in familia noastră.
De ce spun asta? Pentru ca am vorbit cu doamna de la care am luat cățelul de prin martie.
Si mare bucurie a fost cand mi-a trimis mesaj că a fătat cățelușa, sa merg să aleg unul din cei trei puiuti. Am ales doi cățeluși: pe unul l-am făcut cadou de nunta prietenei mele si pe celălalt l-am păstrat Sofiei.
Cand l-am adus in casă, draga mea fetiță era atât de bucuroasă că il vede, l-a mângâiat, ii oferea pâine, ii dădea sa mănânce cu biberonul ei de jucărie.
Toată vara ne-a încântat prin curte, începuse să ii crească dintisorii si rodea tot, căra papucii de la ușă, se juca atat de frumos cu pisica.
Pentru Sofia era o încântare când ii făceam băiță. Ma ajuta, imi punea sampon sa il spăl și îl spala si ea împreună cu mine.
Mergea oriunde dupa mine, cand ieșeam din curte, trebuia sa ies pe furiș deoarece el mereu ma urma, asa ca un prieten adevarat al omului.
Era un bun stăpân, cand intra cineva strain in curte, el mereu latra și anunța. Se juca atat de frumos cu cealaltă cățelușă a noastră din spate. Mereu latra la mine sa il las sa meargă sa se joace, ca mai apoi sa stea la poartă și să aștepte să îl primesc in curte.
Toate acestea au fost până azi, l-am găsit mai devreme lungit pe jos si fără suflare dupa cădița fetelor.
A murit, nu stiu din ce cauză si a lasat un gol în sufletele noastre.
Joy nu te vom uita niciodată!❤❤
Ana-Carla' s Blog 